|
Etnia pe propria limba: εληνικα
Legenda(e) de origine:
Scurta istorie:
Inca din secolul VII I.H., posibilitatea descoperirii de noi
tinuturi, dar si o neobisnuita sete de aventura i-a manat pe greci
spre tinuturile de la nordul Dunarii si in bazinul Marii Negre.
Potrivit atestarilor documentare, ei au intemeiat aici coloniile
Istrios, Callatis si Tomis, care au strabatut timpul devenind astazi
orasele Histria, Mangalia, Constanta.
Steagul:
Imnul:
“Imnos eis tin Eleftherian” (din greaca Ύμνος εις την Ελευθερίαν:
Imn spre libertate) a fost scris de Dionysios Solomos in 1823, si
este format din 158 de strofe. Muzica a fost compusa de Nikolaos
Mantzaros, iar in 1865 primele doua strofe au devenit imn national
al Greciei. Este folosit si ca imn national al Ciprului.
Alfabet:
Alfabetul grec sta a originea unor alfabete ce au devenit, la randul
lor, celebre:
etrusc (acesta a dat nastere alfabetului latin, aflat la baza
civilizatiei occidentale de astazi) ;
chirilic ;
gotic
Acest alfabet contine 24 de litere si a fost folosit la scrierea
limbajului grecesc inca din secolul 8 i. Hr. a constituit intiiul
alfabet in adevaratul sens al cuvintului – care intrebuinta un
simbol separat pentru fiecare vocala si consoana.
Α α alfa
Β β vita
Γ γ ghama
Δ δ dhelta
Ε ε epsilon
Ζ ζ zita
Η η ita
Θ θ thita
Ι ι iota
Κ κ kappa
Λ λ landha
Μ μ mi
Ν ν ni
Ξ ξ ksi
Ο ο omikron
Π π pi
Ρ ρ ro
Σ σ,ς sigma
Τ τ taf
Υ υ ipsilon
Φ φ fi
Χ χ hi
Ψ ψ psi
Ω ω omega
Portul popular:
Dansuri:
Traditii populare :
Obiceiurile de Pasti sint ecoul traditiilor vechi grecesti pe care
religia crestina le-a acceptat si pe parcursul timpului si le-a
insusit. Acestea alcatuiesc o veriga vie de legatura intre trecut si
prezent. Acestea ne vor ajuta sa nu ne pierdem identitatea in
viitor. Inainte de 1930 nu se spunea Pasti, ci „Stralucita” si
evenimentele se stabileau inainte si dupa aceasta. Duminica de
Lasata Secului nurorile duc portocale la soacre si-si cer iertare.
La fel fac si pentru nasele lor. In Insulele grecesti se
confectioneaza o papusa Kira-Saracosti, cu sapte picioare – atitea
cite saptamini sint pina la Paste, fara gura ca sa nu manince (din
cauza postului) si sa nu-i vorbeasca pe ceilalti, fara nas ca sa nu
miroasa mincarurile, cu urechi ca sa auda si cu miinile impreunate
pentru a se ruga. In fiecare vineri cind merg la biserica, rup un
picior al papusii, iar ultimul in Vinerea Mare.
In ajunul Simbetei lui Lazar, copiii merg de dimineata, din casa in
casa, chiar si in satele vecine, purtind efigia simbolica a lui
Lazar facuta din trestie (papura) si alte materiale, impodobita cu
panglici multicolore, flori de primavara si cosulete cu flori de
primavara. Ei executa cintecele lui Lazar, iar a II-a parte
preaslavirea familiei: ei erau rasplatiti cu oua pentru a le vopsi
rosii de Paste, nuci, mere, smochine si alte bunatati. In multe
locuri gospodinele fac omuleti din aluat, numiti Lazaruti, pe care
ii ofera calzi, dimineata, copiilor veniti la colindat. In Tessalia,
cu colindele „Lazarului” merg de obicei fete numite „Lazarine”.
In ziua urmatoare Duminicii Floriilor, toti – mici si mari – merg la
biserica sa se pregateasca sufleteste pentru incercarea din
Saptamina Mare (Saptamina Patimilor), care este o prelungire si o
traire intensa a Postului (perioada Postului Mare). Credinciosii duc
in Duminica Floriilor la biserica ramuri de dafin, iar in Thracia
rodii, care sint luate de catre fetele tinere si cele proaspat
maritate pentru a face multi copii. Seara merg toti la biserica, ca
sa fie iertati, iar preotul, la rindulsau, isi cere iertare. In
Miercurea Mare, cu totii se merge la Maslul Bisericii. Iau faina pe
care o pastreaza tot anul ca sa alunge raul. In Joia
Mare, lumea vopseste ouale rosii, de dimineata inainte de rasaritul
soarelui. Primul ou vopsit care va fi scos din oala este pastrat la
icoane tot anul. Apa rosie se arunca intr-o groapa in pamint si se
acopera cu pamint. Copiii merg la biserica sa se impartaseasca;
totodata, cind rasare soarele se scoate din casa o batista rosie,
care se atirna la intrarea in casa pentru a impartasi suferinta
crucificarii lui Isus ce va avea loc seara.
Seara, cind se trag clopotele, se duc cununi de flori pentru cruce
sau cadouri (batiste, servete, camasi). Acestea mai tirziu sint
vindute de catre biserica, asa cum s-a precedat cu hainele lui
Iisus. Toata noaptea bisericile sint deschise, iar credinciosii tin
sa ramina alaturi de Mintuitorul lor cel crucificat in acea zi.
Vinerea Mare este dedicata celor plecati dintre noi. Toti merg la
cimitire si duc celor morti oua, flori si aprind candele. Este ziua
postului celui mai sever, cind unii isi umezesc buzele numai cu
otet. In Simbata Mare gospodinele pregatesc cozonaci. Seara
pregatesc maghirita.
In Vinerea Mare se merge la Epitaf – o masa impodobita cu flori cu
copii care trec pe dedesubt in forma de cruce, iar cei mari se
inchina. Toata ziua clopotele bat. Oamenii nu fac nici o munca
(curatenie sau mincare) si maninca fara ulei. Seara se face
inconjurul cu epitaful. Credinciosii aleg pe cei care vor cara
epitaful. Acesta este urmat de preoti, cintareti si toti
credinciosii cu luminari aprinse.
Procesiunea Epitafului parcurge toate strazile si se intoarce la
biserica. La fiecare rascruce preotul face urari, iar pe tot
parcursul, cintaretii si credinciosii aduc osanale. Toate casele
care se afla pe drumul procesiunii au aprinse la balcoane luminari
si cadelnite cu tamiie. La intoarcerea in biserica toti credinciosii
trec pe sub Epitaf sustinut de cei alesi, la intrarea in biserica.
Cea mai profunda importanta a Procesiunii Epitafului este
purificarea morala a intregului teritoriu, a caselor si a
paminturilor comunitatii.
Mestesuguri traditionale:
Mestesugarul grec se exprima folosind o gama larga de materiale:
arama, marmura, fier, matase, lemn, lut. In fiecare colt al
pamanului grecesc, tesatorul si implititorul creaza cu mijloace
traditionale adevarate orepe de muzeu: covoare, cuverturi,
imbracaminte, bijuterii, obiecte decorative, ceramica intr-o
varietate inepuizabila de modele. Arta populara greaca exprima
sufletul grecului prin tesaturi, broderii, gravuri in aur si argint
si vase de lut si transmite mesajul sau din generatie in
generatie.Textilele din Mykonos, carpetele din Macedonia si Tesalia,
broderiile si Rodos si Lefkada, alabastrul din Creta, bijuteriile
din Ioannina sau ceramica din Sifnos si Skopelos poarta amprenta
fanteziei populare si valoarea lucrului de mana.
Religii raspandite:
In procent de 95% in Grecia se afla crestini ortodocsi.
Casa taraneasca:
Sarbatori importante:
1 ianuarie - Anul Nou si sarbatoarea Agios Vassilis (Sfantul
Vasile). In aceasta zi oamenii isi fac mici daruri, copiii colinda
pe la case, iar strainii primesc in dar buchetele de busuioc.
6 ianuarie - Botezul Domnului sau Boboteaza, care sarbatoreste
botezul lui Iisus in Raul Iordan. In aceasta zi se arunca cruci in
apa marii, a lacurilor sau a raurilor, iar tinerii se iau la
intrecere pentru a le gasi si aduce inapoi.
7 ianuarie - Sarbatoarea Sfantului Ioan Botezatorul
25 martie - Ziua Nationala a Greciei, zi in care Grecia si-a
castigat independenta fata de turci. Aceasta zi coincide, nu
intamplator, cu „Buna Vestire”, simbolizata cu semnul Crucii pe
drapelul alb-albastru al Eladei
"Lunea curata" - Prima zi de luni din postul Pastelui. Aceasta zi se
sarbatoreste prin inaltarea de zmee, iar la masa se servesc
mancaruri traditionale de post.
Pastele - Vinerea Mare, Duminica Pastelui si Lunea Pastelui. In
Vinerea Mare este purtat in procesiune cu lumanari "Sicriul lui
Cristos", sambata la miezul noptii preotul anunta in biserica
Invierea Domnului iar credinciosii vin sa ia lumina, pe care o duc
apoi la casele lor. Duminca se fac vizite la rude, se frig miei la
frigare si se ciocnesc oua rosii.
1 mai - Sarbatoarea primaverii si Ziua Muncii. In aceasta zi,
oamenii isi impodobesc usile de la intrarea in case cu buchete de
flori.
25 mai - Ziua Marii Ionice - se sarbatoreste unirea insulelor ionice
cu Grecia.
Inceputul lui iunie: Pogorarea Duhului Sfant
30 iunie: Sarbatoarea Sfintilor Apostoli
15 august: Adormirea Maicii Domnului
28 octombrie: Ziua Marelui NU, se comemoreaza refuzul Greciei de a
accepta ultimatul italian din anul 1941 (ziua cand prim-ministrul
grec Metaxas a refuzat cererea lui Mussolini de a permite intrarea
trupelor italiene pe teritoriul grec; marcheaza inceperea luptei
grecilor impotriva ocupatiei).
25 si 26 decembrie: Nasterea Domnului – Craciunul
Comunitati in Romania:
Bucuresti, Galati, Constanta, Braila, Izvoarele, Sulina, Tulcea,
Iasi, Roman, Onesti, Piatra Neamt, Barlad, Ploiesti, Pitesti,
Targoviste, Craiova, Calafat, Severin, Cluj Napoca, Sibiu.
Basme populare:
Cocosul, Soarele si Luna
Cu mii si mii de ani in urma, cocosul, Soarele si Luna traiau in
imparatia cerului ca trei frati.
Cel mai vesel era cocosul. Canta de dimineata pana seara. Nici
Soarele nu era un posomorat. Mohorata si imbufnata era Luna…
Intr-o zi se supara pe bietul cocos, fiindca, spunea ea, nu canta
precum ii era ei voia, si nici una, nici doua, il lovi atat de tare,
de-l rostogoli din cer drept pe Pamant.
Cand rasari Soarele si auzi cele petrecute, se gandi sa-l razbune pe
bietul cocos, lipsind-o pe Luna cea rea de prietenia lui.
Uite ce e, luna nebuna, tu care esti vesnic nelinistita si
nemultumita, si pentru un fleac l-ai alungat pe veselul cocos de
langa noi, stricandu-ne prietenia, sa stii ca nici cu mine nu vei
mai trai alaturi de azi incolo! ii striga Soarele.
Imi pare rau, incepu Luna a se tangui, recunosc ca am fost prea
aspra. Dar acum ce sa fac? Pe el l-am pierdut, dar tu, vesnic
stralucitor de caldura si bunatate, cu sufletul tau de aur, nu ma
pedepsi, lipsindu-ma de lumina ta, mult mai sclipitoare si mai calda
decat a mea.
Nu ma mai amagi cu tot felul de cuvinte lingusitoare. De azi
inainte, tu vei domni peste noapte, iar eu peste zi. Nu vom mai trai
unul langa altul ca pana acum. Drumurile noastre se vor desparti pe
vecie. Cocosul va sti asta.Va canta de bucurie si va bate din aripi
odata cu sosirea mea in zori, si se va ascunde apoi in graba, la
venirea ta.
Luna a amutit si s-a intristat tare ca si-a pierdut doi prieteni
deodata. Dar asa a ramas de atunci si pana azi. Cocosul, de cate ori
simte apropierea Soarelui, trambiteaza zorile, iar cand pre-simte
apropierea Lunii nu stie cum sa se ascunda mai repede in culcus.
Cintece populare:
Retete:
Pentru cei care vor dori sa se delecteze cu specialitatile
gastronomiei grecesti, am pregatit mai jos o lista de recomandari:
gyros - felii subtiri de carne care se taie dintr-o bucata mare,
pregatita la grilul vertical
moussaka - musacaua clasica, preparata din straturi de felii de
vinete, cartofi si carne tocata, coapta la cuptor
souvlaki (frigarui) - pe gratar sau la rotisor
chalva - halva preparata din faina, tahini (pasta din seminte de
susan), ulei, miere si nuci
choriatiki - salata greceasca cu rosii, salata verde, castraveti,
ceapa, masline si branza de oaie
kalamaria - bucatele de sepie tavalite prin aluat si prajite
baklava - baclavale din aluat frantuzesc, cu miere si nuci
dolmades - frunze de vita-de-vie cu o umplutura de orez, carne,
gatite la cuptor cu un sos din oua si lamaie
barbuna - peste la gratar sau la rotisor
piperies a tomates gemistes - ardei sau rosii coapte, umplute cu
orez si carne tocata
gopes - pestisori prajiti
keftedes - chiftele din carne tocata de vita
melitsanosalata - salata de vinete
ochtapodi - caracatita, sepie
tzatziki - castraveti rasi cu iaurt si usturoi
BAKALIAROS PLAKI – Plachie de cod
Aveti nevoie de fileuri de cod (600-700 g), o jumatate de kilogram
de cartofi, 4 catei de usturoi, o ceasca si jumatate cu suc de
rosii, o ceasca si jumatate cu ulei de masline, oregano, patrunjel
proaspat tocat, sare si piper. Codul se taie, se spala si in se
scoate pielea. Se taie cartofii felii si se pun intr-o tava. Se
presara deasupra sarea, piperul si patrunjelul tocat. Se pune
pestele peste cartofi, se presara usturoi, oregano si piper, se pune
inca un strat de cartofi si din nou usturoi, oregano, piper, sare si
patrunjel tocat. Se stropeste cu ulei de masline din belsug si cu
suc de rosii, apoi se da la cuptor.
HTAPODI KATZAROLAS – Caracatita la cratita
Dupa ce se spala bine caracatita, sa nu ramana nisip in ea, se taie
membrele, se face bucati mici si se pune in cratita. Fara apa, fara
nimic, sa fiarba in propriul suc. Dupa ce o intepam putin cu
furculita si vedem ca s-a patruns, se toarna o ceasca cu vin alb sec
si o ceasca cu ulei de masline. Mai lasam sa fiarba si adaugam
condimentele – in special oregano. Se mananca cu multa lamaie.
Alaturi de fructele de mare merge intotdeauna un pahar cu ouzo – un
rachiu cu gust deosebit dat de adaugarea unui extract din arborele
numit mastica.
PASTITSIO
Ai nevoie de o jumatate de kilogram de macaroane, o jumatate de
kilogram de carne tocata de vita, o ceapa mare, ulei de masline,
sare, piper, scorti soara macinata, un pahar cu suc de rosii sau
doua-trei linguri de bulion. Mai intai se prajeste usor ceapa tocata
marunt, se adauga carnea tocata, sare, piper, bulion si putina
scortisoara. Compozitia se tine la foc pana cand este putin zemoasa.
Se fierb macaroanele si se scurg. Intr-o tava unsa cu unt se pun un
strat de macaroane, un strat di compozitia de mai sus, apoi alt
strat de macaroane deasupra se toarna sos bechamel. Acesta se
prepara din 6 linguri rase cu unt, 7-8 linguri cu faina 4 cesti cu
lapte, doua oua, nucsoara, o cana cu cascaval ras. Intr-un vas se
incinge untul si se adauga faina. Dupa ce se rumeneste putin, se ia
de pe foc, si se toarna laptele caldut, amestecandu-se bine. Dupa ce
s-a racit compozitia, se adauga ouale batute, putina sare si
nucsoara. Se toarna sosul peste compozitia din tava, se pune la
cuptor la 180˚ C pentru trei sferturi de ora, pana se formeaza o
crusta.
SKORDALIA – Scordalea cu nuci
Pentru o portie aveti nevoie de 50 g de nuci, un cartof fiert
(facultativ), jumatate de capatana de usturoi, jumatate de ceasca cu
ulei, sare, o lingura cu otet. Cartoful pisat se amesteca bine cu
uleiul, mujdeiul de usturoi, sarea, nucile pisate, iar la final se
adauga otetul, formandu-se un amestec omogen. Se serveste la peste,
dovlecei prajiti sau vinete prajite.
FAKES – Mancare de linte
Lintea se pune la inmuiat pentru o ora-doua, apoi se pune la fiert.
Se varsa prima apa si se pune din nou la fiert in apa fierbinte,
adaugandu-se ceapa taiata solzisori, ulei, usturoi, piper boabe,
sare, bulion. Cand este aproape gata, se adauga cimbru, asteptand sa
dea cateva clocote. Cand se serveste, se mai adauga otet in
farfurie, dupa gust. Se recomanda a se servi cu peste sarat sau
masline.
SALATA ME MELITZANES, PIPERIES KAI DOMATES – Salata cu vinete, ardei
si rosii
Aveti nevoie de cativa ardei grasi, vinete, rosii si usturoi. Ardeii
se prajesc intregi si in ulei fierbinte. Vinetele se taie felii si
se prajesc separat. Rosiile se feliaza si se prajesc la randul lor.
La sfarsit, se pun toate legumele pe un platou, cu sosul pe care
l-au lasat si se adauga usturoiul tocat peste legumele prajite. Se
poate servi rece. In Grecia, ardeii nu se curata dupa prajire,
pentru ca intre pielita si carnea ardeiului se afla un suc foarte
gustos. Astazi, in comunitatea greceasca din Romania se obisnuieste
sa se curete ardeiul inainte de a fi pus pe platou.
PRASOPITA – Placinta de praz
La o tava aveti nevoie de 750 g de faina, care se pune intr-un bol
si se face un aluat de paine cu apa si putina sare. Se imparte in
doua, pentru o foaie jos si una deasupra. Pentru compozitie aveti
nevoie de un pachet de margarina, 6 oua, un borcanel mic cu
smantana, 250 g de telemea de oaie si un kilogram de praz (sau patru
fire mari de praz). Prazul se taie marunt, se pune la inmuiat cu
putin lapte pe aragaz si apo se da deoparte sa se raceasca. Se
adauga ouale, smantana si branza rasa si se amesteca pana se
omogenizeaza. Aluatul se intinde (prima foaie), se unge cu margarina
sau unt, se taie suvite si se infasoara sub forma de ghem, unele
peste altele. Se procedeaza la fel cu cea de-a doua foaie. Se unge
tava cu margarina sau unt, se intinde si cel de-al doilea ghem, se
toarna compozitia pentru umplutura in tava si se pune si cea de-a
doua foaie. Se unge cu margarina si se da la cuptor.
ARNAKI STIFADO – Stufat de miel
Pentru acest fel de mancare aveti nevoie de bucati de carne de miel
si ce ceapa putin mai mare decat arpagicul. In comunitatea greceasca
din Romania, in lipsa acestei cepe speciale se mai foloseste prazul,
taiat in bucati potrivite. Se prajeste mielul (taiat bucati), se
adauga apa, bulion, piper boabe, dafin, iar in momentul cand da in
clocot se adauga ceapa curatata. Cand este aproape scazut, se pune
cimbrul si se da la cuptor pana cand prinde o crusta
SUSAMATA – Fursecuri cu susan
Pentru a prepara acest tip de fursecuri aveti nevoie de aluat
fraged, fistic, cuisoare si susan. Se pregateste aluatul fraged
clasic, din 350 g faina, 250 g margarina (sau untura fina), 100 g
apa in care s-a adaugat o lingura cu otet. Toate aceste ingrediente
se framanta foarte bine, dupa care se lasa la rece cateva ore,
eventual de pe o zi pe alta. A doua zi se adauga fisticul si
cuisoarele macinate. Se fac turtite care se tavalesc prin susan si
se dau la cuptor intr-o tava unsa cu margarina.
ERGOLAVOS – pricomigdale cu crema
Aveti nevoie de aluat de pricomigdale, crema de ciocolata si migdale
prajite si maruntite. Aluatul se obtine din 500 g zahar, 500 g nuci
si migdale macinate, 6 linguri cu faina si 10 albusuri. Albusurile
se bat cu zaharul – turnat putin cate putin –, apoi se adauga faina,
nucile si migdalele macinate. Aluatul de pricomigdale se portioneaza
in forme alungite, de dimensiuni potrivite, se tavalesc prin migdale
maruntite si se dau la cuptor. Se prepara crema de ciocolata si se
lipesc doua cate doua, ca un sandvis.
Superstitii:
In Grecia, de Paste, ouale sunt simple sau zugravite cu chipul
Mantuitorului, al Sfintei Fecioare, a sfintilor si reprezentarea
crucii.
De Inviere, grecii duc oua la biserica, si a doua zi de Pasti trimit
nasilor atatea oua cati membri sunt in casa, plus unul, ca sa se
mareasca, sa sporeasca familia nasului. Din ouale vopsite in Joia
Mare, unul se pãstreazã la icoana si, imediat ce cade grindina sau
ploaie mare, se aruncam oul, in credinta ca va inceta ploaia sau
grindina.
De Sf. Gheorghe grecii se cantaresc, dar trebuie sa aiba un ou rosu
in buzunar si o piatra, iar la cap iarba si zic: “Sanatos ca piatra,
rosu ca oul si tanar ca iarba”. Ouale rosii se pastreaza pana la
Inaltare si pana atunci se mananca oua rosii. De asemenea se fac
colacei in care se pun oua rosii. Colacul se face in Joia Mare si se
taie in prima zi de Pasti si oul din mijloc se imparte la toti cei
din casa. In ziua de Sf. Toma se face coliva cu un ou rosu, pentru
morti.
Cum se spune:
|
